Călin Vlasie – Fading

65,00 lei    52,00 lei
Reducere: 20%

Titlu

Fading

Autor

Dată apariție

Mai 2025

Ediție

1

Nr. pagini

456

Format

14x20cm

ISBN

978-606-9717-80-6

Colecție

Domeniu

           „Fading e un roman care spune singur despre sine tot ce l-ar putea interesa pe un cititor mai isco-ditor: îi expune poetica, geneza, structura, tacticile narative, ba și relevanța și posibilele căi interpre-tative, de la cea alegorică pînă la cea – eventual – anagogică. (…) Miza pe exotismul temei și mediului investigat – spitalul de nebuni, pe stil vechi – e pusă cu totul altfel decît în romanele lui Buzura sau Guga(…) iar personajele țîșnesc direct, chiar abrupt, într-o tramă deopotrivă picarescă și eseistică.(…) Sucit în toate părțile, el merge înainte pe firul cen-tral, respectîndu-și energia epică și vocația spectro-grafică. Nu e nimic alta de făcut cu el – decît de citit. Iar asta se (poate) face cu pasiunea lecturii care nu te lasă să faci pauze.”

Al. CISTELECAN

           Sinoptic

FADING.Programul Fenix este un roman amplu și polifonic, scris într-o manieră holistică, un proiect-obsesie, datând din 1986, cu multiple planuri epice care au în centru lumea unui spital de psihiatrie dintr-un oraș cu nume imaginar în care realitatea istovită a lumii dinaintea lui decembrie 1989 se împletește cu realitatea și mai fragilă a pacienților (și chiar a personalului medical) dintr-un mediu considerat „marginal”. Ca într-un joc de oglinzi, fiecare personaj își poartă propriile incertitudini și propriile căutări de libertate.

Există romane care se așază în cititor ca o așchie de sticlă: nu pot fi uitate ușor, nu pot fi clasate comod. Romanul FADING.Programul Fenix – aflat la granița dintre realismul psihologic, literatura de idei și ficțiunea conspiraționistă de tip kafkian – este una dintre aceste opere, care scapă oricărei înregimentări rigide.Există cărți care nu doar că își propun să dezvăluie adevăruri ascunse, ci care ajung, fără să vrea, să provoace fisuri în realitatea însăși. FADING.Programul Fenix este un astfel de roman: o carte care începe în cheia realismului balcanic – cu bătăi de cap birocratice, asistente în halate prea strâmte și „doctori” care fumează Kent-uri furate –, și sfârșește într-un spațiu halucinant, cu straturi multiple de realitate, identități falsificate și un trecut care refuză să fie uitat.

Punctul de plecare – o revoltă a bolnavilor dintr-un spital de psihiatrie dintr-un orășel imaginar numit Psittey – oferă autorului pretextul perfect pentru a construi o alegorie a fricii colective, a supravegherii permanente, dar și a nevoii de sens într-un sistem totalitar. Personajele, de la pacienți precum Melti, Dulcinica sau Bebe Kent, Iliuță, Puștiul, maiorul de securitate Vătafu, până la medici și psihologi ca Modi Chihaia, Kalapod, DubluVe sau Alin Vizu, trăiesc într-o lume care își fabrică propriile adevăruri și apoi le reprimă metodic. Finalul, cu revelarea „dosarului Fenix” și a experimentelor de reprogramare a memoriei, introduce o dimensiune tulburătoare, aproape science-fiction, dar cu rădăcini adânc înfipte în realitatea laboratoarelor ideologice ale regimurilor totalitare. Nu e nevoie să ne amintim de Pavlov, Makarenko sau Lavrentiy Beria pentru a înțelege că ceea ce romanul construiește este un comentariu amar, dar lucid, asupra modului în care identitatea poate fi manipulată, rescrisă, suprimată.

La prima vedere, avem în față o cronică socială a vieții dintr-un spital de psihiatrie de provincie, undeva în România la sfârșitul anilor ’80. La a doua vedere – și a treia, a patra… – romanul devine un text polifonic în care realismul psihiatric și grotescul documentar al vieții cotidiene sunt contaminate de ficțiunea paranoică și de o melancolie a memoriei. Autorul mizează pe o dublă tensiune: una narativă – revoltă, conspirație, evadare, mister –, și una profund metafizică – ce rămâne din om când i se șterge memoria? Este omul o identitate solidă sau doar un colaj de amintiri impuse și regizate? Cine suntem când ni se reconfigureză biografiile în tăcere?

Scriitura este densă, stratificată, cu dialoguri savuroase și personaje care, deși uneori caricaturale în aparență, capătă consistență psihologică. Modi Chihaia, de exemplu, e unul dintre cele mai vii personaje masculine din proza românească recentă: un medic ironic, exasperat, tandru, brutal și sfârșit de o tristețe metafizică. Iar Dulcinica este poate cea mai poetică figură feminină a romanului, un simbol al inocenței și al fragilității cuvântului. Personajul Alin Vizu, aparent psihologul calm și rațional, se dovedește, treptat, nu doar un observator, ci un simptom. Cu fiecare pagină, înțelegem că el însuși face parte din mașinăria acestui sistem malefic, că memoria lui nu-i aparține în întregime, că „adevărul” – ca și în viață – este întotdeauna al altcuiva.

FADING.Programul Fenix nu este un roman simplu – și nici nu trebuie să fie. E o carte cu multe straturi de lectură: psihologică, politică, metafizică, uneori chiar inițiatică. Cititorul atent va înțelege că întrebarea centrală nu este „ce se întâmplă?” ci „cine suntem când ni se ia amintirea?”. Iar în acest sens, romanul e un diagnostic perfect al unei boli a epocii: amnezia colectivă. FADING.Programul Fenix este și un omagiu (deloc parodic) adus romanului total. Vocea este profund originală: o voce care știe să se joace cu registrele, cu tensiunea și cu sensibilitatea.

Un roman despre uitare, dar care nu se uită. O provocare. Și un debut (dacă e debut) de excepție. Dacă literatura română își dorește să rămână relevantă, are nevoie de astfel de cărți: lucide, periculoase și, mai ales, vii.

Afișez toate cele 4 rezultate

Afișez singurul rezultat

Poet, eseist, prozator, publicist, editor. S-a născut la 21 mai 1953 în Buzău. Stabilit în Pitești din 1957.

Studii. Ocupații.

A absolvit în 1972 Colegiul Național „I.C. Brătianu” din Pitești  (fost „Nicolae Bălcescu”) și în 1978 Facultatea de Filosofie – Istorie, secția pedagogie – limba franceză, a Universității din București.

Activitatea literară

A debutat în revista „Argeș”, seria Gheorghe Tomozei,  în 1970. A participat la fondarea, în 1977, a “Cenaclului de Luni” condus de criticul și istoricul literar Nicolae Manolescu. Colaborează cu poezie, eseuri și articole la principalele reviste de cultură din țară.

Până în 1990 a lucrat ca muncitor necalificat la Combinatul de Prelucrare a Lemnului Pitești (1972), ca muncitor necalificat în subteran la mina de cărbune Jugur, Câmpulung Muscel (1973), ca profesor defectolog la Școala Ajutătoare de Fete  Tâncăbești-Snagov (1978-1980),  ca logoped la Centru Logopedic Interșcolar Pitești (1980-1982), psiholog-logoped în cadrul Laboratorului de Sănătate Mintală și Spitalului de Psihiatrie din Pitești (1982-1990). După 1990 a fost redactor și director la revistele “Arges” și “Calende” (23 dec.1989- iunie 1993), a înființat și a manageriat editurile Calende (1991-1993), Didactica Nova (1992-1993), Vlasie (1993-1994), Paralela 45 (1994-2017),  și Rocart (2017- și în prezent). Director al Editurii Cartea Românească (2017-2018). Consilier și director editorial la Grupul editoral Art din martie 2019. A editat peste 5500 de titluri de  carte, colecțiile pe care le-a creat fiind repere culturale în literatura română postdecembristă.

A fost lector universitar la Facultatea de Jurnalism a Universității din Pitești. Activitate de cercetare științifică în psihopedagogia deficiențelor mentale (1978-1980). A înființat și dezvoltat în 2010 cel mai mare concurs școlar, primul concurs școlar fără plată, din România, Concursul Comper, dedicat elevilor din clasele 0-8. A înființat Cenaclul literar online QPOEM în  11 septembrie 2015. În 2005 a înființat și a condus Filiala Pitești a Uniunii Scriitorilor din România (2005-2007). În 2006 a înființat și a dezvoltat Tipografia Graficprint a Editurii Paralela 45.

 

Volume publicate

A debutat în 1981 cu placheta de versuri Neuronia, apărută în “Biblioteca Argeș”, nr. 2 (supliment al revistei omonime), reluată ulterior în Caietul debutanților, 1980-1981 (Editura Albatros, 1983). A mai publicat volumele de versuri: Laborator spațial (la Editura Albatros, titlul original, “Laboratorul”, fiind respins de cenzură) (1984); Întoarcerea în viitor (1990)- Editura Litera; Un timp de vis – Editura Calende (1993); Acțiunea interioară (antologie de autor, 1999) – Editura Paralela 45; Neuronia/Neuronie” (ediție bilingvă, traducere în limba franceză de Jean-Louis Courriol, 2003) – Editura Paralela 45, un jurnal de idei intitulat Poezie și psihic (2003) – Editura Paralela 45, un volum de publicistică Strategia de a moșteni nebuni cinstiți sau ridicarea la putere (2016)- Editura Paralela 45, un volum de interviuri Știința apropierii de viitor (1987-2017)- Editura Cartea Românească și volumul care conține întreaga operă poetică, Opera poetică, 2017, Editura Cartea Românească, micile întâmplări, 2021, Editura Cartea Românească.

Traduceri

Tradus în: Franța, Germania, Elveția, Italia, S.U.A., Canada, Spania, Serbia, Grecia.

  • Neuronie/Neuronia, (ediție bilingvă, trad. în limba franceză de Jean-Louis Courriol), Écrits des Forges, Quebec, Canada, 2005
  • Yнytрaшњa aкциja, Europoint, Belgrad, Serbia, 2000

Antologii și Dicționare (selectiv)

Este prezent cu poezie în: Alexandru Mușina, Antologia poeziei generației `80 (1993) (2002); Dumitru Chioaru, Ioan Radu Văcărescu, Antologia poeziei române de la origini până azi (1998); Monica Spiridon, Ion Bogdan Lefter, Gheorghe Crăciun, Experimentul literar românesc postbelic (1998); Adam J. Sorkin, Day after night,Twenty romanian poets for the twenty-first century, U.S.A. (1998); Gheorghe Crăciun, Competiția continuă. Generația `80 in texte teoretice (1994;1998); Gerhard Csejka, Der Schlaf tragt aus dieser Welt. Lyrik und Prosa aus Rumanien, Drehpunkt, nr. 89, Elveția, 1994; Ch.W.Schenk, Streiflicht – Eine Auswahl zeitgenössischer Rumanischer Lyrik, Germania (1994); Dieter Scheslak, Gefahrliche Serpentinen. Rumanische Lyrik der Gegenwart, Germania (1997); Andrei Bodiu, Romulus Bucur, Georgeta Moarcăs, Romanian Poets of the ’80s and ’90s (1999); Irina Nicolaescu, Sergiu I. Nicolaescu, Rugăciunile poeților. Antologie de poezie religioasă românească (2000); Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii ’80-’90. Dicționar biobibliografic (2001); Irina Petraș, Panorama criticii literare românești. Dicționar ilustrat. 1950-2000 (2001); Laurențiu Ulici, Antologia poeților tineri. 1978-1982 (2005); Aurel Sasu, Dictionarul biografic al literaturii romane (2006); Helmut Berner, Wurzeln im Licht. Zeitgenossiche rumanische Lyrik (2006); Angelica Lambru, El muro del silencio / Zidul tăcerii. Antologia de poesia rumana contemporanea. Prologo: Pedro J. De la Pena, Spania (2007); Marin Mincu, O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea (2007); Florin Șindrilaru, Poet, poezie, destin (2012); Daniel Puia-Dumitrescu, O istorie a Cenaclului de Luni (2015); Cosmin Ciotloș, 111 cele mai frumoase poezii ale generației ’80 (2015).

Afilieri

Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1990, membru P.E.N Club România din 2015. A fost membru fondator și vicepresedinte (din 1998) al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România – ASPRO.  Vicepreședinte al Uniunii Editorilor din Romania (2010). Președinte al Fundației pentru Științe și Arte Paralela 45

Premii, distincții

Premiul pentru debut al revistei Argeș,1985; Premiul Frontiera-Poesis, al revistei Poesis,1999; Premiul pentru activitatea literară al revistei Convorbiri literare și al Filialei Iași a USR, Premiul Revistei Mozaic; Premiul „Iosif Vulcan” pentru construcție culturală acordat de revista Familia, 2017; Premiul Filialei Iași a USR pe 2017 pentru volumul „Știința apropierii de viitor”; Premiul Scriitorul lunii al Uniunii Scriitorilor din România, iunie 2021 pentru volumul „micile întâmplări”, volum nominalizat pentrui premiul de poezie al USR pe anul 2021. Nominalizat în ultimii ani la Premiul național Mihai Eminescu.

Diverse premii naționale și internaționale pentru activitatea de editor.

În 2008 i s-a conferit Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, categoria A – Literatura.

Referințe critice selective în reviste

Nicolae Manolescu (“Argeș”, 3/1981); Laurențiu Ulici (“Romania literară”, 23/1983); Nicolae Oprea – Laborator spațial (“Argeș”, 1/1985); Liviu Antonesei – Inventatorul de nume (“Amfiteatru”, mai 1985); Mircea Mihăieș – Turneul candidaților (“Orizont”, 37/1985); Cristian Moraru – Laserul și metafora (“România literară”, 50/1986); Traian T. Coșovei (“Scânteia tineretului”, 10/1987; “Contemporanul”, 16/1993); Bogdan Ghiu (“Contrapunct”, 6 apr. 1990); Eugen Simion – O, nebunie a combinărilor (“România literară”, 14/1990); Andrei Bodiu –Marea singurătate (“Interval”, 4-5/1990); Aurel Pantea – Ultrafabulația (“Vatra”, ian. 1991); Ion Bogdan Lefter (“Calende”, 1/1991); Dan Silviu Boerescu – Poemul pur ca homeostazie, belea și complot (în La noapte, pe strada Toamnei, Ed. Phoenix, 1993); C. Rogozanu – Un poet obosit (“România literară”, 39/1999); Gheorghe Crăciun (postfață la vol. Acțiunea interioară, Editura Paralela 45, 1999 și la vol. Neuronia / Neuronie, Editura Paralela 45, 2003); Ion Bogdan Lefter – Poetul și eseistul din Psittey (“Observator cultural”, 170/2003); Daniel Cristea-Enache – Poezie stranie („România literară”, 2017); Răzvan Voncu – În oglinzi paralele („România literară”, 2017); Vasile Spiridon – Programatic despre viitorul pragmatic („Convorbiri literare, 2017); Gheorghe Grigurcu – O imagerie („România literară”, martie 2021); Gabriela Gheorghișor – Extraordinarele întâmplări ale poeziei („Ramuri”, 2021); Daniel Cristea-Enache –Self-control („România literară”, 2021); Dan Gulea – RE:fresh („Apostrof”-2021); Adrian Alui Gheorghe – Călin Vlasie și energia psihismului („Argeș”, 2021;

Ioan Moldovan – Despre micile întâmplări ale lui Călin Vlasie („Familia”, 2021);Gheorghe Grigurcu – O poetică postmodernă („Viața românească”, 2021), Andrea Hedes – Un principiu al neliniștii („Steaua”-2021)

Bibliografie selectivă

Radu G. ȚeposuIstoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nou, 1993; Liviu PetrescuPoetica postmodernismului, 1996; Gheorghe Perian, Scriitori români postmoderni, 1996; Gheorghe Crăciun, Aisbergul poeziei moderne, 1998; Irina PetrașCărțile deceniului 10, 2003; Alexandru Pintescu, Retorica aproximației. Breviar de poezie optzecistă, 2004; Aurel Pantea, Simpatii critice, 2004; Ion Bogdan Lefter, Flashback 1985: începuturile “noii poezii”, 2005,2016; Marin Mincu, O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea, 2007; Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române, 2008; Ioan Holban, Literatura română de azi. Poezia-proza, 2012; Nicolae Manolescu, Istoria literaturii romane pe înțelesul celor care citesc, 2014; Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române, ediția a II-a, 2019; Daniel Cristea-Enache, Linia de contur, vol.II (poezia), 2021.

X